Ciolanul puterii: 100 de mii de euro pe an de parlamentar

2  0  0  0 

Ajuns parlamentar, ai ocazia sa-ti maresti prin vot leafa

În prezent, statul român cheltuieşte mai bine de 7.000 de euro în fiecare lună pe cap de deputat sau senator. Banii reprezintă cumulul tuturor beneficiilor, de la reducerile la bilete de avion până la decontările pentru benzină


Aleşii ieşeni din Parlament pot spune că au dat lovitura. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei vor aduna mult mai mulţi bani în patru ani de zile decât
şi-au închipuit vreodată. De asemenea, poziţia din fotoliul de deputat sau de senator reprezintă miza şi câştigul, care ar putea ajunge să fie de invidiat oricând. Ar putea fi comparată chiar şi cu profitul anual al unei firme medii, dar fără prea mult efort şi fără prea multe bătăi de cap.


Viitorii parlamentari, feriţi de criza economică
În condiţii de criză economică, preconizate şi pentru anul următor, aleşii nu vor avea probleme în ridicarea banilor de pe card. Alături de ceilalţi parlamentari, aceştia îşi vor supune la vot măririle de salariu şi se vor asigura că nu vor avea niciun fel de „griji financiare“.
Pe de altă parte, probabil foarte mulţi români vor simţi pe pielea lor efectele recesiunii, dacă ritmul concedierilor se menţine şi pentru anul 2009 la nivelul întregii ţări.
Parlamentarul îşi va putea ridica liniştit bonificaţiile lunare, pe când alţi oameni vor fi nevoiţi să-şi împartă veniturile astfel încât să nu aibă grija zilei de mâine. Din cei 17 aleşi de la Iaşi, 12 deputaţi şi cinci senatori, 11 sunt la primul mandat. Dacă şase dintre aceştia au fost obişnuiţi cu sumele de pe timpul mandatului anterior, cei şapte deputaţi şi patru senatori ieşeni care păşesc pentru prima dată în Parlamentul României vor simţi o creştere a veniturilor de cel puţin patru ori.


Cât „costă“ un parlamentar?
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat, înainte de alegerile parlamentare, un studiu care a reflectat cu aproximaţie cât plăteşte statul român pentru un venit mediu al unui parlamentar. IPP a încercat să realizeze o estimare aproximativă a costurilor asociate activităţii lunare a unui parlamentar.
În aceste costuri au fost incluse: valoarea lunară brută a indemnizaţiei, cazarea în Bucureşti pentru parlamentarii care au beneficiat de astfel de servicii la hotel - preţul de referinţă fiind tariful hotelier minim practicat de unităţile cu care Camerele au contracte -, suma forfetară acordată parlamentarului pentru biroul parlamentar, diurna de deplasare pentru prezenţa la lucrările Parlamentului, diurna de deplasare în circumscripţie, cazarea în circumscripţie, atunci când parlamentarul nu domiciliază în circumscripţia în care a fost ales, telefonul mobil decontat din bugetul parlamentului şi o deplasare externă.
Totodată, IPP a estimat că la nivelul anului 2008 suma medie lunară cheltuită pentru un parlamentar „obişnuit“ se ridică la 24.473 de lei, adică aproximativ 7.000 de euro. Între valorile medii ale cheltuielilor asociate unui deputat, 23.322 de lei (aproximativ 6.748 de euro), respectiv unui senator, 27.287 de lei (7.579 de euro) se înregistrează anumite diferenţe. Nu sunt incluse costurile pentru biroul parlamentar (dotarea cu obiecte de inventar şi mijloace fixe). Astfel, în total, un parlamentar ajunge să „coste“ statul român, lunar,   între 7.000 şi 9.000 de euro.


De la facultate la deputăţie
Cu siguranţă, posturile de parlamentari le vor aduce aleşilor de la Bucureşti venituri mai bogate şi mai stabile. Dacă până acuma câştigau sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de euro, având funcţii de conducere în firme sau în diferite instituţii ale statului, sau ca profesori universitari, noii parlamentari îşi vor mări chiar de patru ori bugetele în următorii patru ani.
Democrat-liberalul Marius Spânu spune că venitul net al indemnizaţiei de deputat se poate compara cu câştigul de la universitate adunat cu cel de consilier judeţean. La acest venit net sunt adăugate diurnele şi cheltuielile, care ajung în final la valoarea medie lunară de 7.000 de euro. „Nu ştiu cât am să câştig pentru că nici nu m-a interesat. Oricum vor fi cheltuieli, deoarece vreau să am şi un birou parlamentar. Alt aspect nu m-a interesat, dar să ştiţi că eu nu vrea să mă îmbogăţesc“, a afirmat proaspătul deputat Spânu.
Nici Petru Movilă, reales în funcţia de deputat al PD-L, nu pare să fie interesat de indemnizaţia de parlamentar. Totuşi, acesta recunoaşte că pe lângă cei 4.400 de lei, venitul net pentru o lună, mai sunt adăugate diurnele de toate tipurile, cazarea şi diferitele deplasări în străinătate.


„Înţeleg de ce trag unii să ajungă în Parlament“
Social democratul Tudor Ciuhodaru este la primul său mandat în Parlament. Şeful Unităţii de Primire a Urgenţelor (UPU), de la Spitalul de Urgenţe “Sfântul Ioan“ din Iaşi, a anunţat că nu va renunţa la profesia de medic şi la funcţia de conducere de la spital.
„Habar nu am cât ajung veniturile unui deputat. Eu am studiat noţiunile legislative de funcţionare ale Camerei şi nu
m-am interesat câştigul. Acum înţeleg de ce trag unii să ajungă în Parlament, dacă sumele cheltuite pentru un parlamentar sunt cât spuneţi!“, a exclamat deputatul PSD Iaşi, Tudor Ciuhodaru.
Colegul său de partid, senatorul PSD Sorin Lazăr, consideră că toate sumele sunt justificate prin costurile de pe teren. „Eu am început deja un plan de bătaie în zona unde am fost ales, pentru a avea mai multe birouri parlamentare. Consider că trebuie să fiu aproape de cetăţenii care m-au ales în toată zona“.


„Buzunare de preot“ la noii parlamentari
Alţi patru parlamentarii noi vor schimba posturile de consilieri judeţeni sau locali cu cele de deputaţi sau senatori. Luminiţa Iordache (PSD), fost consilier judeţean şi preşedinte al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), Neculai Răţoi (PSD), fost primar al Paşcaniului şi fost consilier local, Daniel Oajdea (PD-L), fost consilier local, dar şi Florin Constantinescu (PSD), de asemenea fost consilier local şi preşedinte PSD Paşcani, vor beneficia de aceleaşi drepturi oferite de statul român pentru un parlamentar.
Dacă ţinem cont că indemnizaţia lunară de consilieri era cuprinsă între 500 şi 700 de lei, la aceasta adăugându-se şi salariul fiecăruia în funcţie de afacerile familiale sau de funcţiile de conducere din instituţii, putem face un calcul rapid, din care ar putea rezulta câştiguri sigure şi substanţiale pentru fiecare în parte.
 „Dacă voi fi pus în situaţia să votez pentru majorarea indemnizaţie de parlamentar voi proceda astfel: dacă cheltuielile vor fi mici voi vota împotrivă. Însă dacă acestea vor fi mari voi vota pentru!“, spune deputatul PD-L Daniel Oajdea, care adaugă că pentru un om de afaceri, suma obţinută din postul de parlamentar este mult mai mică decât profitul pe care îl poate avea cu firma pe care o conduce.
Şi deputaţii Cristina Dobre (PNL) sau Nicuşor Păduraru (PD-L) vor simţi o îmbunătăţire clară a veniturilor. Democrat liberalul a fost obişnuit cu câştiguri substanţiale din funcţia de prefect interimar al Iaşului, din postul de director la MIRA sau din funcţiile de conducere din mediul privat.
„Mi-am propus să locuiesc la hotel în Bucureşti pentru a fi aproape de locul de muncă şi de colegi. Funcţiile publice pe care le-am avut mi-au adus venituri, dar când am lucrat în mediul privat pot spune că am câştigat mai mult“, recunoaşte Nicuşor Păduraru.
Deputatului liberal Cristina Dobre i se va mai adăuga, pentru o vreme, şi salariul de manager de la Spitalul de Recuperare, aceasta anunţând că nu va renunţa la post.
 

Indemnizaţii mărite periodic
Parlamentarii au dovedit timp de patru ani cât de operativi şi în deplin consens pot fi atunci când vine vorba de propriile drepturi, în special de cele băneşti. La începutul anului 2006, senatorii au modificat Ordonanţa Guvernului nr. 3 din 2006 privind creşterile salariale care se acordau, pentru anul respectiv, personalului bugetar şi persoanelor care ocupau funcţii de demnitate publică.
Pentru că sumele erau „mici“, indemnizaţiile demnitarilor au mai crescut o dată, de la 1 aprilie 2008, cu 4,5%, raportat la luna martie a anului 2008, şi cu 5,5% de la 1 octombrie, raportat la luna septembrie a anului 2008 , tot printr-o decizie a Guvernului. Pentru a avea un somn liniştit la bătrâneţe, în luna octombrie 2008, aleşii şi-au majorat pensiile în spatele uşilor închise. Plusul, care în unele cazuri ajunge şi la 2.000 de lei, a fost votat, desigur, în unanimitate.