Drogurile legale distrug creierul în mod sistematic

Drogurile legale distrug creierul în mod sistematic

La preţuri promo­ţio­nale, Weed Shop-urile din Iaşi sunt „pre­găti­te“ să transforme copiii în legume.


Afacerile cu plante halucinogene au cam scă­pat de sub control. Rapiditatea cu care se extind în toate colţurile o­ra­şului demonstrează un singur lucru: autorităţile sunt incapa­bile să stopeze comercializarea acestor produse, deşi multe dintre combinaţiile de plante nu sunt destinate consumului uman.

Medici, specialişti, profesori şi cercetători atrag aten­ţia de câteva luni asupra efectelor dezastruoase ale drogurilor legale - stări de euforie şi halucinaţii, paralizii, epilepsie, vo­mă, agresivitate. Abia acum, co­misiile antidrog ale Ministerului Administraţiei şi Internelor au început demersurile de analizare şi, în cele din ur­mă, interzicere a acestor plante. Tardiv. Probabil au fost im­presionate de numeroasele vic­time ajuse la Urgenţe, intoxicate.

Reţeta succesului
Spice Silver, Smoke, Spice Gold, Genie. Acestea sunt doar câteva dintre produsele după care se dau în vânt cli­en­ţii Weed Shop-urilor.
Sună bine şi e cool să te la­uzi colegilor tăi de liceu pe la petreceri că ai obţinut cu 15 - 20 de lei droguri legale din centrul oraşului sau chiar de la magazinul ce vinde astfel de „ceaiuri“ în poarta şcolii tale.
Cum procedurile de trecere a unor astfel de substanţe pe lista celor interzise de lege pot dura şi până la un an, comercianţii au descoperit reţeta succesului. Banii vin repede şi uşor, chiar de la copiii noştri, fără ca nimeni să le pună piedică.



„Moarte“ cu 20 de lei
Un plic de Spice Silver, produs extrem de căutat şi apreciat de numeroşi consumatori, nu costă mai mult de 15 - 20 de lei.
Ce conţine însă un astfel de plic? Iată câteva exemple: Pedicularis densiflora, nymphea albă, canavalia maritima etc. Cu alte cuvinte, euforie, halucinaţii, tremur necontrolat al mâinilor şi picioarelor, crampe stomacale, vomă, dilatarea pupilelor şi râs necontrolat.
„Sunt produse care, deşi nu intră pe lista substanţelor interzise prin lege, au efecte a­proa­pe similare cu drogurile cla­sice“, a declarat prof. univ. Constantin Milică, catedra de Fiziologie Vegetală din cadrul Universităţii Agronomice Iaşi.

 


Plantă interzisă consumului copiilor
Pedicularis densiflora, cunoscută sub numele de „răz­boinicul indian“, este una dintre cele mai răspândite plante din combinaţiile puse în vân­zare la Weed Shop-uri.
Aceasta era folosită de triburile indiene din America de Nord, care fumau bobocii şi florile uscate, obţinând efecte halucinogene, euforice, afrodisiace, relaxante şi de agresivitate. Consumatorii nu mai sunt responsabili de faptele lor deoarece complexul de alcaloizi este toxic pentru sistemul nervos central şi periferic. Se simt cu capul în nori, au chef de dans, au pupilele dilatate, iar mâinile şi picioarele le tremură, mişcare si­­milară cu cea cauzată de boa­­la Parkinson.
„Persoanele sub efectele a­cestor plante nu mai au capaci­tatea de a conduce autovehicule în siguranţă, au crampe stomacale, mahmureală şi senzaţie de vomă. Produsul este interzis consumului pentru persoanele sub 18 ani“, a­ver­tizează prof. Milică.

Malformaţii şi dependenţă
Cânepa albă sau leonotis leonorus este un alt produs comercializat sub diferite forme în magazinele „Smoke legal“.
Frunzele şi petalele acestei flori, odată fumate, produc efecte euforice, relaxante şi psihoactive, impulsive. „Planta este originară din Africa de Sud, unde era fumată de triburile de hotentoţi. Acesta este un drog care conţine numeroşi alcaloizi indolici şi tropanici, toxici, care au multiple efecte secundare asupra întregului organism.
Este interzis copiilor sub 18 ani şi femeilor gravide, deoarece există pericolul de a da naştere unui copil cu malformaţii. În plus, creează dependenţă ca şi cele­lalte droguri clasice“, a mai pre­cizat profesorul universitar.



Din timpuri străvechi
În spatele celor câteva minute de euforie se ascund consecinţe grave asupra organismului.
Astfel, Nymphea caerulea, sau nufărul albastru, era folosită de egipteni şi are efecte relaxante şi euforice, dar perturbă serios sistemul nervos din cauza unui complex de tani­nuri şi compuşi fenolici.

Scuttelaria galericullata era cunoscută şi utilizată de indi­enii din America de Nord şi are efecte paralizante asupra nervilor cranieni.
Lotusul galben sau nelumbo nucifer era folosit de bu­dişti pentru efectul mistic. Cel care inhalează fumul se simte „înălţat“ la ceruri, dar organis­mul este invadat de un com­plex de alcaloizi.
Canavalia maritima  este o plantă cunoscută şi fumată de indigenii din Golful Mexic, ca substitut pentru cannabis.



Plante „exotice“ ucigaşe
Acestea sunt doar câteva exemple. Produsul Genie, pe care consumatorii înrăiţi îl consideră printre cele mai reuşite, este un „complex“ drog exotic, aşa cum îl prezintă comercianţii.
„Conţine extrase de cea mai bună calitate, din următoarele plante exotice: Alchemilla Vulgaris, Kaemferia Galanga, Pedicularis Procera, Leonotis Nepetifolia, Rosa Gallica, Scutellaria Galericulata“. Cu alte cuvinte, folosind acest produs vă veţi simţi euforic, uşor.
Nu se menţionează nicăieri, însă, de starea de paralizie uşoară, de starea de greaţă sau de durerile de cap pe care le provoacă folosirea ei.
 


În curând, pe lista neagră
Se pare că semnalul de alarmă tras de presă a fost, în cele din urmă, auzit şi de autorităţi. Săptămâna trecută, Ministerul Administraţiei şi Internelor a anunţat că structurile antidrog din cadrul Poliţiei au început deja demersurile pentru trecerea în ilegalitate a Weed Shop-urilor. „Direcţia Juridică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a finalizat proiectul prin care se propune modificarea Legii nr.143/ 2000, privind includerea în tabelele anexă a unor substanţe din categoria celor amintite, document ce va fi promovat spre adoptare în cel mai scurt timp“, se menţiona în comunicatul MAI.
 


Tinerii vor droguri
Fundaţia „Alături de voi“ a realizat în  2006 un sondaj în rândul tinerilor din Iaşi. Peste  35% dintre respondenţi au declarat că ar fi interesaţi să se drogheze. Cel puţin o dată.

 

 

Versiune mobil | completa