Ieseanul
 

Poetul Cezar Ivanescu va fi înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi

25 aprilie 2008
Poetul Cezar Ivanescu va fi înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi

Trupul neînsufleţit al poetului va fi depus la Muzeul "Mihai Eminescu" din Iaşi, iar sâmbătă va fi înmormântat la Cimitirul Eternitatea din localitate.

 

Poetul Cezar Ivănescu a încetat din viaţă joi, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, la vârsta de 66 de ani.

Născut pe 6 august 1941, la Bârlad, Cezar Ivănescu a absolvit, în 1960, Liceul din localitate, iar în 1968, a devenit licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi. A fost redactor la revistele Argeş şi Luceafărul, în 1969.

Poetul şi-a făcut debutul editorial cu volumul de versuri "Rod" (1968), urmat de "Rod III" (1975), "Rod IV" (1977), "La Baad" (1979), "Muzeon" (1982), "Fragmente din Muzeon" (1982), "Doina" (1983), "Rod" (1985) şi "Doina" (1986). Totodată, el a scris şi teatru - "Mica dramă", jucată la Teatrul "Al. Davila" din Piteşti (1969), precum şi o antologie tematică de poezie românească, "Cântecul amintirii" (1978).

A tradus, în colaborare cu Maria Ivănescu, volumul lui Mircea Eliade "De la Zamolxis la Genghis-Han" şi a fost autorul unor studii comparative despre folclorul Daciei şi al Europei Occidentale.

În anii '80, Cezar Ivănescu, director al editurii Junimea, a fost îndrumătorul cenaclului "Numele Poetului", frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Creţan, Mircea Drăgănescu, Petruţ Pârvescu, Marian Constandache, George Geacăr, Camelian Propinaţiu, Iuliana Paloda şi Alexandru Horia.

În momentul când a murit, era membru al conducerii filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor.

În luna februarie a acestui an, Cezar Ivănescu a intrat în greva foamei, pentru a protesta faţă de acuzaţiile care i s-au adus în presă privind colaborarea sa cu Securitatea, deşi, a spus el atunci, nu a primit nicio decizie din partea CNSAS.

De asemenea, el a trimis, atunci, două scrisori, preşedintelui Traian Băsescu şi preşedintelui Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu. În scrisori, Ivănescu spunea că a hotărât să intre în greva foamei, la sediul USR din Bucureşti, şi nu va înceta greva până nu i se vor rezolva o serie de solicitări. Poetul a adresat o listă de revendicări lui Nicolae Manolescu, prin care cerea să-i fie reabilitată onoarea, altfel nu va înceta greva foamei. Astfel, Ivănescu îi cerea preşedintelului Uniunii Scriitorilor să facă "o declaraţie fără echivoc" din care să reiasă că nu este implicat "în această murdară «făcătură»", referindu-se la o presupusă "conivenţă" a preşedintelui USR faţă de Mircea Dinescu: "(...) faptul că Mircea Dinescu se afla la Paris, ca şi dumneavoastră, la începutul campaniei de denigrare, afirmând că nici nu mi-a văzut dosarul, nici nu a votat". Apoi, poetul cerea exluderea din CNSAS a lui Mircea Dinescu pentru "ilegalitatea flagrantă comisă faţă de persoana" sa. A treia revendicare era să-i fie adus dosarul de la CNSAS la Uniunea Scriitorilor şi să fie audiat public de membrii colegiului, iar verdictul să fie comunicat opiniei publice.

Ivănescu a încetat greva în ziua următoare.

Alături de acesta, în Sala Oglinzilor a USR au venit să-l susţină poetele Ioana Greceanu şi Gabriela Creţan.

 

mai multe pe Mediafax

Cuvinte Cheie: cezar, ivanescu, iasi, cimiti, eternitate
COPYRIGHT © 2003-2007 PubliMedia International SA
Statistici SATI